Era 12 Martie cand am decis sa ma autoizolez.. Vestile legate despre acest virus erau din ce in ce mai ingrijoratoare si pe mine ma astepta un an greu, cu proiecte multe si dintre cele mai frumoase, asadar imi doream sa fiu in siguranta pentru a putea livra toate evenimentele pentru care eram responsabila..

Se anuntase deja interzicerea evenimentelor mai mari de 100 de persoane iar telefoanele sunau necontenit. Ca si wedding planner grija mea principala este linistea clientului asadar doza de pozitivism vine la pachet cu aceasta meserie. Cu toate acestea informatiile pe care le primeam de la o zi la alta nu sunau deloc bine pentru domeniul meu asadar am inceput sa vorbesc cu furnizorii mei, cu prieteni care lucrau in sistemul medical si cu oricine ar fi putut sa imi dea mai multe informatii legate de cum va arata sezonul meu in plina pandemie mondiala. Era momentul sa trec la planul B…

In micul meu birou improvizat in camera copiilor, printre piese de lego si papusi Elsa petreceam mai multe ore decat la biroul meu cu geamuri mari. Am inceput sa bifez punct cu punct clientii din luna mai… cei mai norocosi de altfel. Pentru o parte dintre ei am gasit date disponibile pentru luna septembrie sau octombrie, am aliniat toti furnizorii si ne-am bucurat de reusita… atat cat puteam.. ne consolam spunandu-ne ca macar suntem sanatosi noi si toti ai nostri..

Concentrata fiind mereu pe gasirea solutiilor pentru clienti nu am realizat ca trebuia sa gasesc solutii si pentru mine.. cum poate supravietui un business mic cand obiectul muncii ii este interzis? Vedeti voi, nu sunt genul de persoana care pune bani deoparte pentru zile negre ci mai degraba de tipul „traieste clipa” asadar nu am luat niciodata in calcul varianta in care se va ajunge intr-o zi in situatia in care sa nu mai produci suficient pentru a plati depozite, birou, angajati, leasing-uri si alte cheltuieli de functionare…

Au fost nopti in care nu am dormit cautand solutii, nu vroiam sa renunt la nimic din ce am acumulat prin munca grea in toti acesti 7 ani.. am inceput sa concep strategii, sa accept sa fiu consiliata financiar si sa gasesc solutii asa cum gasisem pentru clientii mei.

Acum, la mai bine de 4 luni de cand acest vis urat a inceput, cu 90% din evenimente amanate pentru un an ma simt mai puternica decat oricand. Capacitatea de a ma adapta usor oricarei situatii este o alta calitate cu care ma mandresc.

Ma concentrez pe implinirea visurilor pe care le am de multi ani.

Unul dintre ele a fost crearea unui program in care sa formez noua generatie de wedding planneri din Romania. Dupa ani intregi in care mi-as fi dorit sa existe cineva care sa ma invete toate lucrurile pe care nu le stiam despre acest domeniu am creat programul “Cum sa devii un wedding planner de success”.

Mi-e dor de interactiunea umana fara griji, de agitatia din saptamana unui eveniment, de emotiile zilei, de munca fizica si consumul psihic… Imi doresc atat eu cat si clientii mei mai multa claritate in ceea ce priveste viitorul acestui domeniu dar pana atunci ma mentin pozitiva…cu ceasca de cafea in fata si cu idei multe in minte… sper ca si tu esti la fel ca mine..